UNIUNEA DEMOCRATA MAGHIARA DIN ROMANIA

Maghiarii din România reprezintă una dintre cele mai numeroase minorităţi etnice din Europa. Conform datelor oficiale ale recensământului din 2002, 1.431.807 persoane, 6,6% din populaţia României, s-au declarat a fi de etnie maghiară.

În urma căderii dictaturii comuniste, la data de 25 decembrie 1989 s-a înfiinţat Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR.) care s-a angajat în apărarea şi reprezentarea intereselor comunităţii maghiare din România. În prezent, conform principiului pluralismului intern, U.D.M.R. are în componenţă organizaţii teritoriale, platforme (grupuri de opinii), respectiv membrii asociaţi. Membrii asociaţi sunt grupări sociale, ştiinţifice, culturale şi profesionale.

Uniunea funcţionează pe baza principiului autoadministrării interne, separând sferele decizionale, executive şi de control. Organul decizional suprem al Uniunii este Congresul. În perioada dintre două congrese, organele de conducere ale Uniunii sunt: Consiliul Reprezentanţilor respectiv Consiliul Permanent al Uniunii. Pe lângă activitatea decizională în probleme politice, Consiliul Reprezentanţilor adoptă decizii privind funcţionarea Uniunii. Consiliul Permanent al Uniunii (C.P.U.) este un organ permanent, compus din 11 membri, care se reuneşte ori de câte ori se impune în perioada dintre două şedinţe a C.R.U. Deciziile acestui organ se supun ulterior aprobării C.R.U.

Reprezentarea supremă şi coordonarea politică a U.D.M.R. sunt asigurate de Preşedintele Uniunii.

Prezidiul Executiv este organul executiv care aplică deciziile Congresului şi Consiliului Reprezentanţilor, având, totodată, competenţa de a lua decizii în conformitate cu acestea. Liderul acestui organ este Preşedintele executiv, care reprezintă Uniunea conform atribuţiilor prevăzute în statut. Departamentele Prezidiului Executiv sunt conduse de vicepreşedinţii executivi, care răspund de diferite domenii de activitate (organizaţiile teritoriale, activitatea guvernamentală, administraţia publică locală, cultura şi culte, învăţământul, problemele sociale şi de tineret, economia şi integrarea europeană).

Controlul activităţii este asigurat de Comisia de Supraveghere a Statutului, Comisia de Etică şi Disciplină şi Comisa de Cenzori.

Sfera decizională şi cea executivă se sprijină în activitatea sa pe Consiliul Consultativ al Preşedinţilor Organizaţiilor Teritoriale, Consiliul Consultativ al Platformelor, Consiliul Naţional al Primarilor şi Consilierilor U.D.M.R şi Consiliul Autonomiei Culturale reunind reprezentanţii membrilor asociaţi din sfera civilă maghiară.

Ca urmare a rezultatelor obţinute la alegerile din 1990, 1992, 1996, 2000, respectiv 2004 U.D.M.R. a devenit un factor important al vieţii politice din România. Poziţia şi rolul ei au fost reconfirmate de parlamentare din anul 2004. Organizaţia de apărare a intereselor maghiarilor din România a doua oară (după perioada 1996-2000) este membră a coaliţiei guvernamentale.

Prin prezenţa sa în Parlamentul României (10 senatori, 22 deputaţi) şi în Guvern, U.D.M.R. şi-a asumat un rol important în consolidarea sistemului instituţional democratic al României, în realizarea reformelor generale în toate domeniile vieţii politice, economice şi sociale, precum şi în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Totodată, îşi asumă, ca o menire primordială, promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale minorităţilor naţionale din România în cadrul statului de drept.

La alegerile din 2004, U.D.M.R. a obţinut, atât la cele parlamentare, cât şi la prezidenţiale, locul 4. Aceste rezultate confirmă faptul că comunitatea maghiară o consideră, şi în continuare, o organizaţie legitimă şi eficientă de apărare şi reprezentare publică a intereselor sale.

Încrederea acordată Uniunii a fost reflectată şi în rezultatele alegerilor locale din 2008, pe listele sale fiind aleşi 184 primari, 89 consilieri judeţeni şi 2195 consilieri locali. În prezent patru consilii judeţene (Covasna, Harghita, Mureş şi Satu Mare) sunt prezidate de reprezentanţii U.D.M.R., iar candidaţii ei au fost aleşi primari în mai multe localităţi cu populaţie majoritară românească, ca, de exemplu, Satu Mare, Reghin sau Jimbolia.

Uniunea Democrată Maghiară din România este membră a Uniunii Democrate Europene (EDU), al Uniunii Federale a Comunităţilor Etnice Europene (FUEV), al Organizaţiei Naţiunilor şi Popoarelor Nereprezentate (UNPO) şi are statutul de membru al Partidul Popular European (EPP).