Sisteme de vot

Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2009 - alegerile europarlamentare din 2009 se vor desfăşura pe bază de listă de partid.

Alegerile pentru ocuparea celor 785 de fotolii din Parlamentul European au loc o dată la 5 ani, concomitent in toate ţările Uniunii Europene. Astfel, în perioada 4-7 iunie 2009 vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România, alegerile se vor desfăşura cel mai probabil duminică, 07 iunie 2009, la nivel naţional.

Alegerile din 2009 din România vor fi primele alegeri pentru un mandat complet in Parlamentul European la care Romania va participa alături de Bulgaria, concomitent cu restul ţărilor membre ale Uniunii. Conform Tratatului de la Nisa, România va avea un număr de 33 de reprezentanţi în viitorul Parlament, rezultaţi în urma redistribuirii celor 785 de locuri între ţările membre ale Uniunii.

Conform legislaţiei europene, alegerile europarlamentare din 2009 se vor desfăşura pe bază de listă de partid.

În prima săptămână din iunie, cetăţenii europeni vor alege membrii celui de-al şaptelea Parlament European ales direct. Uniunea Europeană nu are o lege electorală unică, multe detalii depinzând de clauze naţionale.

Există, însă, câteva reguli de bază stabilite la nivel european şi pe care statele membre trebuie să le respecte. Conform acestora, deputaţii europeni sunt aleşi prin sufragiu universal, în alegeri libere şi prin vot secret, pe baza reprezentării proporţionale.

Deşi Tratatul Comunităţii Europene prevede o „procedură uniformă" pentru alegerile europene, statele membre nu au reuşit să ajungă la un consens în această direcţie. Cu toate acestea, în 1976, statele s-au pus de acord asupra unui Act electoral.

Acest act specifica în 1976 numărul de deputaţi pentru fiecare stat membru, durata mandatului de cinci ani, faptul că alegerile trebuie organizate în statele membre pe durata unei singure săptămâni, între joi şi duminică, şi faptul că numărătoarea voturilor nu trebuie să înceapă înaintea închiderii secţiilor de votare din toate statele.

Alegeri locale în România, 2008 - vot majoritar

La alegerile locale au fost desemnaţi primarii, consilierii locali şi judeţeni, respectiv preşedinţii de consilii judeţene din România.In acele localităţi în care nici un candidat nu a întrunit majoritatea absolută (50%+1) din opţiunile exprimate pentru funcţia de primar a avut loc al doilea tur de scrutin. Pentru balotaj sunt calificaţi primii doi clasaţi în primul tur de scrutin.

In şedinţa de guvern din data de 12 martie 2008 a fost stabilită regula că cetăţenii vor putea vota numai în localităţile de reşedinţă unde au domiciliul, precum şi faptul că nu vor fi organizate secţii speciale.

Ca urmare a adoptării votului uninominal, preşedinţii consiliilor judeţene au fost aleşi prin vot uninominal. Această hotărâre este controversată din cauza faptului că legea uninominalului a fost promulgată după declanşarea procedurilor pentru localele din 2008 iar efectul legii ar trebui amânat pentru localele din 2012.

Alegeri prezidenţiale în România, 2009 - vot majoritar

Preşedintele României este ales prin votul direct al cetăţenilor, în sistem de vot majoritar, în două tururi de scrutin. Durata mandatului Preşedintelui este de cinci ani, iar numărul maxim de mandate care poate fi obţinut este de două.

Alegerile prezidenţiale din România din anul 2009 vor avea loc la expirarea mandatului actualului preşedinte al ţării, Traian Băsescu. Acesta a depus jurământul la data de 20 decembrie 2004 şi deţine, potrivit, Constituţiei un mandat de 5 ani. Acestea vor fi primele alegeri prezidenţiale din România care vor avea loc separat de alegerile legislative.

Îşi vor putea depune candidatura pentru funcţia de preşedinte cetăţenii români în vârstă de cel puţin 35 de ani, care vor fi strâns cel puţin 200.000 de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot.

Data alegerilor se va stabili şi comunica de către Guvern, cu cel puţin 45 de zile înaintea votării şi va fi înainte de împlinirea a 5 zile de la data expirării mandatului actualului preşedinte.

Alegeri legislative în România, 2008 - sistem de vot uninominal într-un singur tur, cu distribuţie proporţională a mandatelor.

La aceste alegeri s-a renunţat la votul pe liste, reprezentanţii politici ai cetăţenilor fiind aleşi printr-un sistem mixt, în care candidaturile şi votul sunt uninominale, iar acordarea mandatelor se face proporţional. Guvernul României a adoptat în acest sens HG nr. 802 din 8 august 2008 privind delimitarea colegiilor uninominale.

Parlamentul a adoptat la 4 martie 2008 o lege prin care se adopta un sistem uninominal într-un singur tur, cu distribuţie proporţională a mandatelor.

Trasarea colegiilor

Colegiile au fost trasate după nişte reguli generale specificate în legea din martie 2008. Norma de reprezentare a fost de un deputat la 70.000 de locuitori şi de un senator la 160.000 de locuitori. Condiţiile legii au fost ca o circumscripţie să aibă un număr întreg de colegii, minim 4 pentru Camera Deputaţilor şi minim 2 pentru Senat, iar colegiul cel mai mic să fie cu maxim 30% mai mic decât cel mai mare. S-a adăugat o circumscripţie pentru cetăţenii români din afara ţării.

Distribuţia mandatelor

Pragul electoral a fost de 5% din totalul voturilor, sau 6 mandate de deputat şi 3 de senator obţinute cu majoritatea voturilor din colegiu. Doar candidaţii care au obţinut jumătate plus unul din numărul de voturi din colegiul lor au câştigat automat un loc în Parlament. În colegiile în care câştigătorul nu a obţinut majoritatea voturilor, s-a trecut la redistribuirea proporţională a mandatelor întâi la nivel de circumscripţie şi apoi la nivel naţional.