Unită în diversitate: reguli pentru alegerile europene

În prima săptămână din iunie, cetăţenii europeni vor alege membrii celui de-al şaptelea Parlament European ales direct. Uniunea Europeană nu are o lege electorală unică, multe detalii depinzând de clauze naţionale. Există, însă, câteva reguli de bază stabilite la nivel european şi pe care statele membre trebuie să le respecte. Conform acestora, deputaţii europeni sunt aleşi prin sufragiu universal, în alegeri libere şi prin vot secret, pe baza reprezentării proporţionale.

Deşi Tratatul Comunităţii Europene prevede o „procedură uniformă“ pentru alegerile europene, statele membre nu au reuşit să ajungă la un consens în această direcţie. Cu toate acestea, în 1976, statele s-au pus de acord asupra unui Act electoral.

Acest act specifica în 1976 numărul de deputaţi pentru fiecare stat membru, durata mandatului de cinci ani, faptul că alegerile trebuie organizate în statele membre pe durata unei singure săptămâni, între joi şi duminică, şi faptul că numărătoarea voturilor nu trebuie să înceapă înaintea închiderii secţiilor de votare din toate statele.

Statele membre pot fi divizate în regiuni electorale

Tratatul de la Amsterdam a adus o modificare acestui act, introducând sistemul „principiilor comune“ ce se aplică alegerilor europene. În urma unor negocieri între Parlamentul European şi Consiliul UE, o nouă versiune a Actului electoral a fost adoptată în 2002, întrând în vigoare înaintea alegerilor din 2004.

Versiunea din 2002 a actului include noi reguli:

deputaţii europeni sunt aleşi prin sufragiu universal, în alegeri libere şi prin vot secret, pe baza reprezentării proporţionale
ţările pot fi divizate în regiuni electorale, caz în care reprezentarea proporţională se aplică din nou
statele membre pot impune un prag minim pentru ca un partid să fie reprezentat la Parlamentul European - prag ce nu trebuie să fie mai mare de 5% la nivel naţional.

Deputaţii de la Parlamentul European îşi exercită mandatul în mod independent. Aceştia nu pot fi obligaţi prin instrucţiuni şi nu pot primi mandat imperativ.

Cetăţenia europeană oferă mai multe drepturi de vot

Cetăţenia europeană a fost introdusă de Tratatul de la Maastricht. Aceasta oferă cetăţenilor posibilitatea de a vota în alegerile europene şi cele locale în ţara de rezidenţă, indiferent de ce naţionalitate au. Cetăţenii europeni pot şi să candideze la alegerile europene şi locale în ţara de rezidenţă.

Preşedintele Comisiei pentru Afaceri constituţionale, socialistul german Jo Leinen, regretă faptul că procedurile naţionale sunt combinate de multe ori cu campanii electorale naţionale. Parlamentul European a cerut în nenumărate rânduri ca o parte din deputaţii europeni să fie aleşi „pe liste europene“, ne-a explicat dumnealui. „Competiţia pe aceste mandate ar fi o motivaţie bună ca partidele politice să dezvolte un program pentru mandatul de cinci ani şi să organizeze o campanie comună“, a mai spus domnul Leinen.

Comisia pentru Afaceri constituţionale lucrează în momentul de faţă asupra unei propuneri de revizuire a Actului electoral, care consolidează regulile la nivel european şi face ca procesul electoral să se concentreze mai mult pe chestiuni europene. În continuare, Parlamentul European va hotărî dacă adoptă formal o propunere pentru alegerile din 2014 - pregătită de liberalul britanic Andrew Duff.