Pentru fiecare fotoliu de deputat sau de senator se vor înfrunta nu mai puţin de şase candidaţi. Mai exact, 2965 de persoane au intrat în cursă, dintre care 2070 vor să ajungă deputaţi, iar 895 senatori.

Doar 31 dintre ei sunt independenţi, restul fiind reprezentanţi ai partidelor. Pe lângă aceştia, şi-au depus candidatura la Camera Deputaţilor şi 18 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale.

Există însă şi partide care se aruncă în luptă cu câte un combatant, fără vreo şansă de a intra în Parlament. Este vorba despre Partidul Naţional Creştin şi Partidul României Europene. Chiar dacă ar câştiga majoritatea voturilor în colegiile unde candidează, aceste două formaţiuni nu au cum să atingă pragul electoral.

Lupta se va da în cele 452 de colegii electorale după regulile noii legi a votului uninominal.

Norma de reprezentare pentru Senat este de un senator la 160.000 de locuitori, iar în ceea ce priveşte Camera Deputaţilor, un deputat reprezintă 70.000 de locuitori.

Pentru a ajunge în Parlament, partidele politice trebuie să obţină minim 5% din voturile valabil exprimate la nivelul întregii ţări, sau să aibă candidaţi câştigători în şase colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi în 3 colegii uninominale pentru Senat. Această a doua modalitate de acces în Parlament reprezintă pragul electoral alternativ.

Alegătorii sunt obligaţi să voteze la secţia de pe raza localităţii în care îşi au domiciliul sau reşedinţa. Excepţie de la această regulă fac doar candidaţii, care pot vota la una din secţiile de votare din cadrul colegiului uninominal unde candidează.