Cercetarea a reliefat existenÅ£a unei falii între portretul politicianului ideal, aÅŸa cum îl văd românii, ÅŸi clasa politică autohtonă. Concluziile focus-grupurilor arată că “parlamentarul ideal este cinstit (nu votează la două mâini, nu îşi votează mărirea salariului sau a pensiei), harnic (nu doarme la ÅŸedinÅ£e), îi reprezintă pe cei care l-au ales, îi ascultă, le înÅ£elege nevoile ÅŸi Å£ine cont de ele în elaborarea legilor, este un bun profesionist, are onoare ÅŸi demnitate, îşi Å£ine promisiunile făcute în campania electorală”.

Cauzele neîncrederii covârÅŸitoare în clasa politică constă tocmai în faptul că politicienii români nu prezintă aceste caracteristici. ÃŽn topul motivelor care provoacă frustrarea participanÅ£ilor la cercetare este faptul că politicienii nu fac ceea ce au promis ÅŸi sunt mincinoÅŸi. ÃŽn cazul parlamentarilor, principalul motiv de iritare este absenÅ£a de la ÅŸedinÅ£e sau dormitul în timpul acestora. “Imaginea parlamentarului care doarme îi scoate din sărite. ÃŽi agasează faptul că parlamentarii sunt deasupra lor”, a spus conferenÅ£iarul Gabriel Bădescu de la Universitatea “BabeÅŸ-Bolyai” din Cluj Napoca.

În cazul Guvernului, neîncrederea este datorată faptului că miniştrii şi-ar urmări doar interesul propriu, iar cei ce nu au încredere în preşedinte îi reproşează că este orientat spre scandal, nu este diplomat şi nu-şi respectă promisiunile.

De asemenea, mulÅ£i respondenÅ£i sunt suspicioÅŸi în ceea ce priveÅŸte relaÅ£ia dintre politică ÅŸi economie. Politicienii sunt suspectaÅ£i că fac legi “cu dedicaÅ£ie” pentru anumiÅ£i oameni de afaceri, care le finanÅ£ează campaniile în schimbul unor contracte preferenÅ£iale cu statul.

Ca modalităţi de sancţionare ale clasei politice, majoritatea au indicat soluţii pasive: să nu meargă la vot sau să voteze pe altcineva. De asemenea, românii sunt sceptici în privinţa capacităţii lor de a influenţa decizia politică, mai ales cei din mediul urban, apreciind că politicienii oricum nu bagă în seamă alegătorii decât în preajma alegerilor.

Studiul a fost realizat de către Metro Media Transilvania pentru Fundaţia Soros prin 26 de focus-grupuri la care au participat 208 persoane, în perioada septembrie-octombrie 2008. Durata media a unui focus-grup a fost de 2,5 ore.